De la a prospera în multitudinea de roluri la a căuta spațiu:o schimbare personală
Multă vreme, mi-am construit identitatea în jurul ideii că pot gestiona orice, că mă descurc cel mai bine jonglând multe roluri și că eficiența mea crește pe măsură ce provocările se înmulțesc. Îmi asumam multe responsabilități, jonglam cu proiecte diverse și mă bucura capacitatea mea de a rezolva probleme rapid, de a lua decizii sub presiune și de a mă adapta din mers.
Dar, în timp, am început să îmi dau seama că doar pentru că pot gestiona multe roluri nu înseamnă că ar trebui să o fac. Am observat că acest stil de viață, deși îmi aducea validare externă și un sentiment de realizare, avea un cost—energie scăzută, supraîncărcare mentală și, uneori, lipsa unui sentiment autentic de împlinire.
Când supraîncărcarea devine normă
La un moment dat, m-am întrebat: Îmi place cu adevărat acest ritm, sau doar am devenit atât de obișnuită cu el încât pare normal?
De multe ori, supraîncărcarea poate deveni un confort ciudat. Când suntem mereu ocupați, nu mai avem timp să reflectăm, să ne întrebăm dacă ceea ce facem este ceea ce ne dorim cu adevărat. Faptul că suntem productivi și că bifăm taskuri ne dă impresia că progresăm, dar progresul real nu înseamnă doar a face mai multe lucruri—ci a face lucrurile potrivite.
Schimbarea perspectivei: căutarea spațiului
Mi-am dat seama că aveam nevoie de mai mult spațiu—nu doar în calendar, ci și în minte. Spațiu pentru reflecție, pentru creativitate, pentru a simți, nu doar pentru a acționa. Și am început să îmi pun întrebări diferite:
Ce ar fi dacă succesul nu ar însemna doar cât de mult pot face, ci cât de bine aleg ce merită făcut?
Ce ar fi dacă liniștea și claritatea ar fi la fel de valoroase ca eficiența?
Cum ar fi să îmi creez o rutină care să îmi permită să performez fără a mă epuiza?
Cum treci de la haos la claritate
Dacă simți că haosul și ritmul accelerat sunt singurele moduri în care poți funcționa, poate că e momentul să regândești această perspectivă. Câteva schimbări care m-au ajutat:
Prioritizarea spațiului în agendă – În loc să umplu fiecare minut, am început să las intenționat momente libere. Acestea nu sunt „timp pierdut”, ci ocazii de recalibrare.
Învățarea de a spune „nu” – Nu fiecare oportunitate merită acceptată, nu fiecare cerere necesită un „da” imediat. Fiecare „da” înseamnă un „nu” pentru altceva, iar alegerea conștientă a ceea ce accept e esențială.
Dezvoltarea unei noi definiții a succesului – Pentru mine, succesul nu mai este doar despre cât de mult pot face, ci despre cât de bine pot trăi, crea și mai ales contribui.
Acordarea atenției la energie, nu doar la timp – Unele ore sunt mai productive decât altele. Am învățat să îmi organizez munca în funcție de momentele în care am cel mai mult focus și claritate.
Spațiul ca un nou mod de a trăi
Acum, în loc să mă gândesc „Cum pot să gestionez mai mult?”, mă întreb „Cum pot să creez mai mult spațiu pentru ceea ce contează cu adevărat?”.
Această schimbare nu a fost instantanee și nici ușoară. Dar mi-a adus mai mult echilibru, mai multă claritate și, paradoxal, o productivitate mai sustenabilă.
Dacă și tu ai fost prins în ciclul de „a face mai mult” și simți că haosul a devenit norma, îți las o întrebare de reflecție: Ce ai face diferit dacă ai avea mai mult spațiu?
